Linistea din toiul furtunii

„Oricat de adanc ar fi abisul marii si oricat de puternica furtuna, totul este in regula atata timp cat apa nu a patruns in vas. In timpul furtunii, grija marinarului nu este aceea de a aduce corabia la mal, ci de a impiedica apa sa patrunda in ea. Asa si in viata: la mal ne duce Dumnezeu, daca avem grija sa nu ne lasam tulburati de evenimentele neprevazute, de neincredere, de grijile care ne asediaza zi de zi, de nemultumiri, de enervari, de amaraciuni, de ispite, de incercari. Un om care isi pastreaza pacea, bucuria, buna-dispozitie cand se confrunta cu situatii grele raspandeste in jurul lui lumina, actionand mai sigur ca orice predica, dandu-le celorlalti curaj, avant si ajutandu-i astfel sa-si continue drumul.” „Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu”, Editura Sophia, 2008     Facebook...

Read More

Toată creatura cântă

„Pe Adam Îngerii l-au învăţat să cânte. Toată creatura cântă. Cântă soarele şi luna, cântă stelele şi lumina. Întreg spaţiul răsună de o armonie sfântă, pe care urechea noastră nu o poate cuprinde. De o miraculoasă simfonie este plin tot universul. Pentru că în univers nu domneşte haosul, ci ordinea şi disciplina. Toate, cerul şi pământul, când ascultă de legile date de Creatorul lor, formează în spaţiu o desăvârşită simfonie. Deşi s-ar părea că dincolo de atmosfera Pământului domneşte întunericul şi tăcerea, nu este aşa. Aceasta este numai aparent, pentru că organele pe care le avem noi, urechea şi ochiul, au o putere de percepere limitată. În afară de ceea ce auzim sau vedem noi, există o infinită bogăţie de sunete şi culori, care vibrează mereu şi cântă. Tăcerea şi întunericul absolut domnesc numai în iad, care este numit de Hristos întotdeauna „întunericul cel din afară, unde este plânsul şi scrâşnirea dinţilor” (Matei 25, 30). Acolo niciodată nu se aud cântece armonioase şi frumoase. Acolo sunt sunete haotice care chinuiesc şi înspăimântă permanent. Nici lumina nu este acolo o lumină care mângâie şi încălzeşte, ci este o lumină moartă, neîntâlnită în spaţiul creat de Dumnezeu, unde şi lumina şi sunetul sunt create ca să provoace fericirea şi o linişte desăvârşită tuturor credincioşilor”. (Arhiepiscopul Iustinian Chira, „Colo’n sus în vremea aceea”, Editura Mănăstirii Rohia, Rohia, 2010) Facebook...

Read More

Dumnezeul tău este şi Dumnezeul meu

”Dumnezeul tău este şi Dumnezeul meu. Ce odihnitor răsună în inimă cuvântul acesta ! Ar trebui să-l cunoască orice om dornic de adevăr, de lumină, de bine. Toţi cei însetaţi sincer de adevăr ar trebui să rostească în cor cuvântul acesta. Nu pot fi două culmi, două scopuri ultime, e numai unul şi, indiferent cum îl numim fiecare, cum îl vedem, paşii ni se îndreaptă tot spre el. Avem un singur punct terminus, unde se vor întâlni toţi cei drepţi, adică cei ce cu sinceritate însetează să găsească şi să slujească cauza ultimă, cauza adevărată a existenţei. Orice om ce însetează după adevăr, ce doreşte să slujească adevărul, ce are privirea aţintită spre adevăr, poate rosti semenului, omului ce poartă cu vrednicie numele de om, pentru că suferă din dor după adevăr: Dumnezeul tău este şi Dumnezeul meu. Suntem fraţi legaţi de o ţintă unică, chiar dacă ne aflăm pe drumuri diferite. Acolo, pe culmi, ne vom întâlni şi îmbrăţişa într-o îmbrăţişare sfântă şi largă, cât spaţiul”. (Arhiepiscopul Iustinian Chira, Convorbiri în amurg, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006) Facebook...

Read More
Pagina 1 din 36312345...102030...Ultima »